Crud..

Azi am fost in 2 spitale...poti simti durerea si suferinta prin toate mijloacele.Cu ochii vezi suferinta oameniilor,cu ranile ei exterioare si interioare,cu nasul simti mirosul durerilor,un ton gros de diluant te acapareaza decand intri pe hol si in suflet simti strigatele...ce te fac sa gandesti.
Un copil abia iesit din operatie,tremurand speriat pe targa,imi arunca o privire...pierduta.Incerc sa zambesc pt a-l inveseli,dar tristetea din ochii lui ma ingheata.Stiu ca isi v-a aminti peste ani de durerea pe care o simte azi.
Langa mine o batranica ii cere iertare sotului ca l-a facut sa o astepte...se inteleg minunat si sunt aproape sigura ca au trecut de nunta de argint,dar nu conteaza.Pe relatia lor nu a pus amprenta timpul.Sunt fericiti impreuna.Ma intrebam neincetat daca si eu o sa ajung asa de respectoasa cu sotul meu.Dar nu cred...sunt aproape sigura.De ce?Pentru ca nu ne v-a lega o asemenea iubire sau nu voi trai pana la varsta aceea.Nu stiu.Nu cred.
Abia acum am realizat ca nimic nu e mai bun decat sanatatea...si ca deobicei avem"grija" sa ne-o stricam.Niciodata nu suntem atenti ce mancam,cum mancam,ce bem si de ce bem...ne piedem in stres si uitam de noi....Pt noi,corupul nostru ajunge pe ultimele pozitii...ne ingropam in munca,stres si ne pierdem in ele.
E o realitate cruda...Timpul te imbatraneste,dar sufletul iti poate ramane mereu tanar,daca ai reusit sa ai grija de tine.

Stiu ca acest post nu se potriveste temei blogului meu,dar merita scris...E o realitate cruda.Pur si simplu o realitate cruda.