vineri, 26 iunie 2009

Albastrul marii

Azi m-a intalnit cu o stea,toata ziua am vorbit cu ea.I-am povestit de mine si de tine,de noaptea ce vine,de viata noastra impreuna si ca...da,te-am inselat.I-am zis si asta.De ce?Pentru ca m-am simtit mai bine...
Ma privea cu ochii ei goi,ma asculta linistita si uneori ma intrelupeaA fost frumos,as vrea sa ma mai intalnesc cu ea...iar marea mi-a soptit ca o voi gasi tot acolo.
A adus cu ea si...hmm,spuma marii...era alba,multa si sarata.M-a facut fericita numai privind-o.Era frumoasa.Soarele i-a zambit,ea a inceput sa straluceasca...si in cateva minute a disparut.Atunci am simtit o lacrima cum se zbatea,vroia sa iasa,dar nu am lasat-o...mi-am amintit de tine si toata tristetea mi s-a sfarsit.
A inceput sa bata vantul,stelei i s-a facut frig,tremura...am simtit cum se chinuia sa a priveasca...atunci am renuntat la ea,am ajutat-o sa ajunga acasa,la ea...acasa.

Imi e dor de ea,dar stiu ca ea ramane steaua mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Love, Love, Love.